Operațiunea denumită „Transferul de femei”, efectuată în septembrie 2021 în orașul italian Potenza (Basilicata), a dus la arestarea a șase persoane (cinci de naționalitate moldovenească și un italian) suspecte de asociere infracțională care vizează traficul de persoane, intermedierea ilicită și exploatarea prin muncă.
Nu mai puțin de 87 de femei din Republica Moldova au fost aduse în Italia pentru a lucra ca și badante, informează Editoriale Domani.
Toate lucrau „la negru” și aveau obligația de a plăti organizației care le adusese în Italia o mită de 800 de euro din salariul lor, pentru un loc de muncă cu normă întreagă și fără dreptul la zile libere.
„Este pentru prima dată când descoperim un fenomen de trafic care vizează munca domestică și încă nu știm cât de mult am afectat fenomenul. Cine știe ce se întâmplă în zonele în care sosirea migranților este mai consistentă?” explică și se întreabă Francesco Curcio, procurorul-șef al DDA (Direzione Distrettuale Antimafia) din Potenza.
În toiul nopții, dintr-o furgonetă Mercedes cu plăcuțe de înmatriculare străine ies nouă femei în toiul nopții, târându-și valizele într-un mic apartament din centrul orașului Potenza. Ele vor ieși de acolo doar pentru a merge la alte case și apoi vor dispărea din nou.
„Aș vrea să ies mâine, cel puțin pentru o vreme”, se roagă tânăra E., interceptată de carabinieri. „Tu nu ești plătită, ba ești plătită! Îți dau 900 de euro, nicio zi liberă”, îi răspunde traficantul. „Doamna Valentina, dacă măcar aș putea ieși o dată la două săptămâni… ”. „Și atunci sunt 800! Și la ora două după-amiază ar trebui să te întorci, deci ce zi liberă ar fi?”
Tânăra E. este una dintre cele 87 de femei care au fost traficate de o organizație moldovenească pentru a lucra în condiții de exploatare ca și badante. Microbuzele au venit tocmai din capitala Republicii Moldova, Chișinău. În cadrul operațiunii efectuate de carabinieri la data de 4 septembrie anul trecut, au fost arestate șase persoane.
„Cu siguranță pandemia a fost motivul pentru care am descoperit 80 de victime și nu 250”, explică procurorul șef Curcio, conducătorul anchetei care a scos la iveală un fenomen ascuns și necunoscut până acum. Carabinierii din Potenza, în colaborare cu Comandamentul Carabinieri pentru Protecția Muncii, au demarat investigații cu filaje, interceptări telefonice și de mediu, controale la frontieră, toate pentru a descoperi un trafic internațional de persoane în scopul exploatării. Investigațiile au fost accelerate datorită coordonării agenției Eurojust din Uniunea Europeană, care a pus în legătură procurorii italieni și moldoveni.
Destinația: Italia
„Este pentru prima dată când descoperim un fenomen de trafic care vizează munca casnică”, precizează procurorul Curcio.
„Încă nu știm cât de mult afectează fenomenul, cine știe ce se întâmplă în zonele în care sosirea migranților este mai consistentă. Este vorba de a face anchete meticuloase, de a trata fenomenul așa cum ar fi mafia sau terorismul. Este scump, dar demnitatea oamenilor este în joc”.
Grupul acuzat în ceea ce privește badantele era condus de o moldoveancă, Valentina Duca, fiul și nora ei. Sistemul de recrutare pornește de la paginile de Facebook care oferă transport între Moldova și Italia. Pagina Valentinei Duca era administrată de fiul său, Mircea Axenti, care avea pe Facebook numele de Mihail Bostan.
Printre informațiile despre călătoriile între Italia și Moldova puteți citi, deși mai rar, oferte directe. „Ofertă de muncă cu pașaport biometric, ca îngrijitor cu un salariu fix de la 800 la 1.300 de euro. Opt ore pe săptămână masă și cazare gratuite”.
Majoritatea comentariilor se întreabă cât de mare este comisionul (Comision 300?), deoarece pașaportul biometric permite moldovenilor să călătorească în Europa în conformitate cu acordul de liber schimb încheiat în 2014 cu Republica Moldova, dar nu le permite să lucreze. Pentru aceasta trebuie să se plătească o „taxă” organizației.
Al patrulea val
Din interceptările carabinierilor, Valentina Duca este cea care dicta regulile: dacă muncești șase luni plătești 550 de euro, iar dacă muncești un an 1.100. Tatiana Nogailic, sociolog și reprezentant al Assomoldova: „Cele care intră în rețelele acestor așa-zise agenții sunt, în general, femei care vin din mediul rural cu pașapoarte biometrice, care nu vorbesc limba și nu au nicio rețea în Italia. Din când în când, pe grupurile de Facebook ale moldovenilor din Italia există cineva care avertizează să nu meargă cu o anumită agenție sau cu altă agenție.
„Călătoria oferită de pagina de Facebook a lui Mihail Bostan a fost în mod clar legată de munca în Italia – explică locotenentul Vincenzo Caputo de la Comandamentul Carabinieri pentru Protecția Muncii care a urmărit ancheta – deoarece deplasarea cu Mircea Axenti costa mult mai mult decât alte transporturi”.
Călătoria a costat 500 de euro și a inclus eliberarea de documente false, inclusiv testul Covid negativ pentru Italia, dar și un contract de muncă fals pentru Polonia sau Cehoslovacia.
Conversațiile interceptate de pe microbuze sunt foarte semnificative. „Aceste contracte de muncă pe care vi le-am dat nu vă mai servesc când vom pleca din Polonia, așa că le vom arunca”, le spunea Mircea Axenti pasagerilor, „dacă ar fi să ne oprească în Italia cu aceste contracte ne trimit imediat înapoi. Deci voi mi le dați pe toate și eu le distrug”.
Șantaj
Odată ajunse în Italia, femeile erau plasate într-o locație din centrul orașului Potenza, până la douăzeci de persoane într-un apartament cu două camere. În mărturiile lor, femeile au spus că trebuiau să doarmă pe jos, în zilele dinainte de a fi incluse într-o familie, plătind cazarea cu 5 euro pe zi vara și 10 euro iarna. Pentru a lucra, însă, aveau nevoie de mai mulți bani, 300 de euro pentru trei luni sau 550 pentru șase luni. Valentina Duca a avut un registru în care ținea evidența datoriilor, precum și un loc unde păstra pașapoartele fetelor.
Tânăra N. tocmai ajunsese să lucreze pentru o familie din Potenza, iar salariul ei din primele două săptămâni se ducea direct la Valentina. Ea avea dreptul la două zile de odihnă pe lună, dar familia unde lucra se temea că întâlnirea cu alți compatrioți în zilele libere ar putea – o infecta cu Covid. Valentina a informat-o că, potrivit celor convenite cu familia respectivă, nu va avea zile libere, ci doar două ore pe zi de odihnă. „Acum, când vrei să trimiți banii acasă, îi dai lui C. (fiul bătrânului îngrijit de N.), îi pui într-un plic și îmi spui cui să-i trimit.” „Dar cum să le trimit dacă nu am documentele?” „O să-i trimit!”
„Victimele exploatării erau în mod evident supuse grupului – explică locotenentul Caputo – iar cu păstrarea pașaportului, deveneau dependente psihic și erau adesea mutate dintr-o familie în alta pentru a le face și mai dependente.”
Ca să nu mai vorbim de faptul că, dacă mita pretinsă la muncă nu era plătită cu suficientă punctualitate, Mircea Axenti, fiul Valentinei Duca, mergea mai departe cu amenințările, spunându-le că le va face prostituate și, în cel puțin un caz, una dintre femei a fost bătută, tratată acasă pentru a evita spitalul și trimisă imediat la serviciu cu recomandarea de a ascunde hematomul cu machiaj.
Salariul era de 800 de euro pe lună, din care erau luați cei 100 de euro care trebuiau plătiți agenției plus datoriile călătoriei, pentru un program de lucru ce putea ajunge la 16-17 ore pe zi. De multe ori fără nici măcar o zi liberă.
„Lucrul îngrijorător este să descoperi cum contextul social în care se întâmplă toate acestea, după tot ce accepți”, reflectă Curcio, și adaugă: „dacă vorbim deja despre peste 80 de victime, înseamnă că multe familii din această regiune au considerat că este acceptabil să ajute persoanele în vârstă, și în aceste condiții să angajeze femei dintr-una dintre cele mai sărace țări din Europa”. „Un salariu mediu în Moldova este de 350 de euro – spune Tatiana Nogailic – iar 31% din PIB depinde de transferurilor de bani trimise de la emigranți”.
Munca domestică
Odată cu începerea procesului penal, femeile din Republica Moldova traficate de Valentina Duca au fost puse în condiții de siguranță, cu permis de ședere temporară și cu toate protecțiile necesare: interogatorii prin videoconferință și nici măcar o întâlnire virtuală cu torționarii lor.
Dar cât de extins este fenomenul? Cu siguranță, sectorul casnic este sectorul în care, cu certitudine, există mai multe locuri de muncă ilegale. Asociația Domina, angajatorii autohtoni care gestionează Observatorul muncii casnice, întocmește un raport anual în acest sens.
„Munca domestică este unul dintre locurile de muncă cele mai expuse riscului de exploatare, deoarece sarcinile necesită competențe foarte scăzute – explică Lorenzo Gasparrini, secretarul național al Domina – De exemplu, deschiderea largă a pieței de intrare și ieșire permite oamenilor să fie plasați indiferent de modul lor de intrare pe teritoriul italian”.
Acesta este și motivul pentru care munca domestică are un procent informal de 57% mai mult decât dublu față de agricultura. În Italia există 920.000 de persoane angajate în mod normal în familii (52,3% menajere și 47,5% badante), astfel încât, potrivit estimărilor Domina, cel puțin un 1.100.000 de oameni lucrează ilegal, dintre care 500.000 sunt badante.
Alina (nume inventat) lucrează în sudul Italiei, are un contract legal și se simte confortabil în familia în care lucrează, dar s-a trezit că ajută o conațională care ajunsese într-o rețea similară cu cea a Valentinei Duca și care voia să se întoarcă în Moldova. Din păcate, rămăsese fără pașaport.
Alina este foarte furioasă, povestește câte femei din Moldova vin în aceste condiții: „Muncesc pe 600 de euro, forțate să doarmă cu bătrânii, fără zile libere”. Ea însăși s-a ciocnit deja cu grupul, după ce a cerut drepturi pentru prietena ei și a fost apoi amenințată cu moartea. Acum este destul de descurajată. „Cui să mă adresez? Poliției orașului? Primarului? Dar toți cei de aici au proprii lor bătrâni ce sunt îngrijiți de o badantă pentru care plătesc șase sute de euro”.
