O tânără din Sibiu, studentă la Medicină, a povestit pe Facebook un incident revoltător pe care l-a trăit întorcându-se de la mare cu trenul Mangalia – Bucureşti.
Doi tineri care s-au sărutat au fost jigniţi într-un mod revoltător de un bărbat aflat în tren împreună cu familia şi care i-a acuzat că-i influenţează fiul în mod negativ. O femeie din acelaşi vagon i-a luat partea bărbatului, iar alte două tinere care călătoreau pe bancheta alăturată au încercat să-i apere pe cei doi îndrăgostiţi.
Conflictul a degenerat şi a fost nevoie de convocarea unui poliţist. Cu toate acestea, cei care au declanşat conflictul nu s-au ales nici măcar cu o mustrare, în timp ce tinerii agresaţi au fost mutaţi de poliţist în alt vagon, unde au fost nevoiţi să călătorească în picioare până la Bucureşti.
Întreaga poveste poate fi lecturată pe contul de Facebook al tinerei aflate în tabăra agresată. O redăm, mai jos, integral:
“Am decis să scriu această postare deoarece este singura armă pe care o am în momentul acesta în faţa unei nedreptăţi enervant de stupide. Dacă îmi spunea cineva că aşa ceva se poate întâmpla într-o ţara relativ civilizată, nu îl credeam niciodată. Sunt încă în stare de şoc pentru că am realizat că nimic nu mă poate apăra în faţa prostiei, nici poliţistul, nici oamenii din jur, nici sistemul juridic, nimeni.
Mă întorceam aseară cu prietenele mele acasă cu trenul din Mangalia şi mai aveam cam o oră până în Bucureşti. Lângă noi, stătea o femeie care prezenta un comportament specific unei persoane cu boli mintale (la modul cel mai serios, nu insult şi nu glumesc cu chestia asta). Era cu fiica ei.
În diagonală era un om pe la 45-50 ani care băuse (duhnea a alcool) şi care comenta ceva, uşor aprins. N-am băgat de seamă prima dată, nici a două oară. Mă gândeam că dacă nu îi convine ceva are dreptul să îşi exprime o opinie, mă gândeam că e justificat şi nu e treaba mea. Până la un moment dat când a început să ridice tonul şi s-a enervat. Am auzit atunci că vorbea cu un cuplu de tineri care stăteau faţă în faţă cu soţia şi băiatul dumnealui de 13 ani. A început să ţipe deoarece cei doi s-au sărutat în faţa băiatului şi acest lucru este, aparent, extrem de indecent. Picătura care i-a umplut paharul a fost faptul că fata şi-a pus capul pe iubitul ei, ea încercând de fapt să găsească o poziţie convenabilă să adoarmă.
Femeia pe care o menţionasem mai sus era în picioare şi a fost martoră la acest lucru şi a decis să se alăture. Nu, nu de partea cuplului, ci de partea beţivului care bătea cu pumnii în masă că pe copilul lui îl traumatizează mai mult să vadă doi oameni care ţin unul la altul decât să îşi vadă tatăl cu spume la gură făcând scandal şi imitând actul sexual în batjocură către cuplu. Femeia i-a comunicat fetei că e oribil ce face, că aceste lucruri se fac în dormitor şi că ar trebui să îi fie ruşine. Am încercat să le vorbim cu frumosul, să le spunem că ce fac ei se numeşte ‘perturbarea liniştii publice’ şi există o amendă pentru asta, am încercat să le explicăm că nu e nimic indecent la un simplu sărut şi că exagerează dar tot ce am reuşit să facem a fost să îndreptăm atenţia celor doi asupra noastră. Femeia a început să ţipe la prietena mea, care le vorbea respectuos, că uite ce oribilitate susţinem noi.
Argumentul care aparent ar fi trebuit să ne fure orice drept de a participa la discuţie a fost faptul că noi n-am fi nici măcar studente. Am început toate să înşiram la ce facultăţi suntem. Prietena mea la Politehnica, eu la Medicină, fata care a avut tupeul să îşi sărute iubitul tot la Medicină. Răspunsul ei a fost extrem de inteligent: “facultăţi de căcat”-“Eu nu am nevoie de medici că nu păţesc nimic” “Ce studentă la Politehnica eşti tu că tu ai faţă de animal de la grădină zoologică”
Fiica ei a avut o sclipire de moment, s-a ridicat în picioare şi a zis batjocoritor “DA PĂI HAI SĂ FACEM SEX AICI” iar mama ei a fost foarte mândră de acest lucru. Prietena mea a încercat să le explice că nu pot compara un simplu sărut cu sexul dar nu aveai cu cine discuta.
Între timp iubitul fetei a mers prin vagoane să caute un poliţist, lucru care a durat ceva, deoarece în tot trenul erau 2-3 poliţişti. Fata, în stare de şoc, a început să plângă, iar eu şi altă prietenă ne-am dus la ea să o liniştim. Tatăl a ieşit temporar din vagon, iar băieţelul s-a întors la mine şi cu vocea tremurândă mi-a spus “Te rog iartă-l pe tata, are probleme cu nervii”. Soţia, tot în stare de şoc, îşi cerea scuze încontinuu. În momentul acela mi s-a rupt inima.
Când s-a întors tatăl, a reluat scandalul şi soţia, deşi tremurând şi în stare de şoc, l-a implorat să înceteze.
După câteva minute s-a apropiat de prietena mea care încă mai încerca să vorbească civilizat cu femeia, s-a aplecat spre ea şi a ridicat mâna. Eram absolut sigură că urmă să o lovească şi am rămas încremenită.
Dar nimeni nu zicea nimic, nimeni nu făcea nimic. M-am uitat în spate şi toţi stăteau că la cinema în scaune, uitându-se parcă la cea mai palpitantă secvenţa din film. Din fericire, bărbatul s-a aşezat la locul lui.
A ajuns şi domnul poliţist care l-a rugat pe bărbat să spună ce s-a întâmplat. Pe bărbat, nu pe cei doi agresaţi. Acesta, bineînţeles, tot pe un ton ridicat, s-a plâns că are şi el un fiu de 13 ani şi trebuie să fie martor la cum “aia doi se pupa bot în bot”. Faţa poliţistului a fost absolut priceless. Am înţeles că au mai fost multe incidente în tren şi era obosit şi pur şi simplu nu mai putea să facă faţă la atât de multă prostie şi lipsă de respect şi seriozitate. Mi-a plăcut ce i-a spus bărbatului, nu mai ţin minte cuvintele exacte, dar i-a spus ceva de genul că un argument dat pe tonul acela de scandal de prost gust nu e un argument valid. A realizat că bărbatul băuse şi că nu s-a întâmplat nimic indecent sau ilegal.
Acesta le-a spus celor doi că le oferă alte locuri. DIN NOU, celor doi, nu beţivului care a început totul. În acel moment, femeia încă ţipa la prietena mea şi m-am întors către dumnealui, atrăgându-i atenţia că cei doi sar pe noi şi nu ne lasă în pace pentru că le-am luat apărarea şi nu ne simţim în siguranţă. A spus că ne oferă şi nouă locuri în altă parte. Ne-am luat bagajele şi am mers tot înainte după indicaţii. Am trecut de primul vagon, de al doilea vagon. Poliţistul era în urma noastră în spate. Am mai traversat un vagon. Am ajuns la clasa 1 unde am găsit 3 locuri libere şi ne-am aşezat toţi 6 acolo. Credeam că o să ne lase să stăm aici. În final, mai erau în jur de 20 minute până să ajungem. Ne-a rugat să înaintam şi mai mult până la clasa 2. Acolo nu era niciun loc liber, iar poliţistul probabil se întorsese, căci nu l-am mai văzut.
Ne-am oprit, aşadar, lângă toaletă, pe hol, împreună cu alte 4 persoane. Toate astea în timp ce beţivul şi femeia stăteau comozi la locurile lor. Am stat aşa, înghesuiţi, murind de cald şi întrebându-ne cum de ce s-a întâmplat a fost real şi cum de NOI suntem aia înghesuiţi pe hol ca şi cum am fost daţi afară că nu aveam bilete.
Povestea asta nu are un final, deoarece poliţistul ne-a rugat când am coborât să lăsăm lucrurile aşa cum sunt că dacă depundem plângere stăm până la 1 noaptea acolo şi să vedem asta ca pe un vis urât. Ne-a informat că cineva a început o petiţie în vagonul acela, deoarece atunci când bărbatul care băuse a dat cu pumnul în masă, iubitul fetei l-a înjurat. Într-adevăr, nu tocmai ok că i-a răspuns cu o înjurătură, dar va provoc pe voi să rămâneţi calmi în momentul în care se ia lumea de tine că îţi ţii iubita în braţe în tren si te face în toate felurile din nou şi din nou şi din nou, iar tu ai încercat să ignori asta timp de 30 minute.
Am ramas doar dezgustaţi de ce s-a întâmplat. De faptul că doi oameni inculţi, unul beat şi altul cu probleme mintale, au ieşit nu doar nepedepsiţi, ci oarecum eroi. Că na, generaţia asta de tineri sunt toţi nişte needucaţi şi nesimţiţi şi ei sunt victime care au avut curajul să înfrunte această atitudine. Pentru că este mai grav să înjuri într-un spaţiu public decât să imiţi actul sexual în picioare în faţa întregului vagon duhnind a alcool. Pentru că este mai traumatizant ca un băiat de 13 ani să vadă un sărut decât să îşi vadă tatăl beat ţipând şi bătând cu pumnii în masă, gata să sară la bătaie o persoană care nici măcar nu a fost implicată în actul celor doi.
Apreciez dacă aţi ajuns până aici. Ştiu, nu a fost nimic ‘interesant’, nu a fost rănit nimeni, nu a murit nimeni, dar e o întâmplare care din punctul meu de vedere merită auzită, pentru că doar aici se poate auzi. E o întâmplare care îţi aduce aminte că nu te poţi baza pe nimeni şi nimic. Nu te poţi baza pe dreptate, nu te poţi baza pe bunăvoinţa oamenilor şi nu te poti baza nici pe cei plătiţi să îţi asigure siguranţa. Nu te poţi baza pe cei de la CFR care ar fi trebuit să instaleze camere de supraveghere în fiecare vagon şi să asigure măcar un poliţist pe vagon.
Sunt conştientă că “lucrurile astea se întâmplă mereu” şi “asta e, aşa e în România” dar nu pot să las capul jos şi să tac. În final, mutatul într-un hol şi postarea aceasta sunt singurele lucruri care s-au făcut în favoarea celor doi în această situaţie. Şi aşa o să rămână, din păcate.”
