Preşedintele Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea şi cel al Senatului, Călin Popescu Tăriceanu au lipsit la trei sferturi din şedinţele celor două foruri pe care le prezidează.
Asta arată un raport al Institutului pentru Politici Publice, apărut miercuri în Jurnalul Naţional.
Astfel, liderul PSD a condus 14 din cele 58 de lucrări ale plenului Camerei, iar liderul ALDE a participat la numai 16 dintre cele 63 de adunări ale Senatului.
Preşedintele Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea, a fost prezent la mai puțin de un sfert dintre ședințele forului pe care îl conduce, în prima sesiune parlamentară a acestei legislaturi. Liderul PSD a condus doar 14 din cele 58 de şedinţe de plen ale deputaţilor din prima parte a acestui an, potrivit IPP. “La Camera Deputaților – în prima sesiune a anului 2017 (incluzând și ședințele din luna ianuarie, dar și cele comune cu Senatul) au fost 58 de ședințe de plen. Doar la 24% (14) dintre acestea a participat și președintele Camerei Deputaților, domnul Liviu Dragnea, majoritatea acestor ședințe fiind conduse de către deputatul Petru Gabriel Vlase, vicepreședintele Camerei Deputaților.
Din aprilie 2017, ședințele sunt conduse, de regulă, de către Florin Iordache, devenit vicepreședinte al Camerei Deputaților după plecarea din Guvern”, se arată în raport. Nici preşedintele Senatului, C.P. Tăriceanu, nu s-a omorât cu prezenţa la şedinţele forului superior. Al doilea om în stat a participat doar la 16 dintre cele 63 de ședințe ale Senatului, iar cele mai multe dintre acestea au fost ședințe comune cu Camera Deputaților, notează IPP.
În absenţa lui Tăriceanu, peste 10 ședințe ale Senatului au fost conduse de senatorul PSD Claudiu Manda, iar altele de senatorii Niculae Bădălău (PSD) şi MihaiGoţiu (USR), în calitate de vicepreşedinţi ai Senatului. “Președinții celor două Camere au tendința să absenteze de la a conduce lucrările plenului”, lucru care atrage după sine absenteismul celorlalţi parlamentari, agravând disciplina de prezență în cele două Camere, notează IPP. „Programul de lucru în sine încurajează chiulul”, consideră directorul IPP Adrian Moraru, care opinează că acesta ar trebui schimbat cât mai rapid. “Problema prezenței s-a cronicizat în Parlament, iar de rezolvarea acestui aspect sunt chemați să se ocupe chiar marii absenți din conducerea Camerelor, ei înșiși fiind afectați de acest comportament în momente considerate importante politic – vezi votul asupra moțiunii Guvernului Grindeanu, când PSD a stat cu emoții asupra realizării cvorumului”, se arată în analiza realizată de IPP.
Raportul atrage atenţia că Guvernul a rămas, în continuare, principalul inițiator al proiectelor adoptate în Parlament, spre deosebire de inițiativele senatorilor şi deputaţilor care, din diverse motive, rămân restante sau sunt respinse pe parcurs. “Remarcăm faptul că Parlamentul adoptă mai ales proiecte de lege de aprobare a Ordonanțelor inițiate de Guvern. România are o mare problemă cu reglementarea prin Ordonanțe, iar prima sesiune parlamentară confirmă acest trend îngrijorător pentru calitatea reglementărilor. Parlmentul continuă să fie reactiv, agenda sa de lucru fiind stabilită de Guvern”, arată IPP. Institutul mai subliniază că la nivelul ambelor Camere s-a perpetuat practica adoptării tacite, fără dezbatere parlamentară, a proiectelor de lege, ca urmare a depăşirii termenului constituţional. În prima sesiunea a anului, Senatul a adoptat tacit, în calitate de primă cameră sesizată, 9 proiecte de lege, iar Camera Deputaţilor – 21. “Procedura adoptării tacite nu trebuie abuzată, așa cum tinde să fie în prezent”, avertizează IPP, care consideră sesiunea precedentă una “foarte slabă” cu privire la proiectele iniţiate de parlamentari. Aleşii “se organizează greu la începutul mandatului, se ocupă cu numiri în funcții, inclusiv numiri de cunoștințe în staff-urile parlamentare, cu diverse dezbateri și mese rotunde nefiind pregătiți să depună proiecte de lege identificate și lucrate în perioada premergătoare candidaturii la Parlament”, se arată în raport:
Partidele de Opoziţie taie frunză la câini
Analiza IPP critică inclusiv partidele din Opoziţie pentru lipsa de combativitate demonstrată în prima sesiune a acestui an. “Mai ales Opoziția se putea pregăti mai bine cu o listă de proiecte de acte normative pentru a nu se mai rezuma la comunicate de presă/luări de poziție și critici punctuale pe proiectele coaliției de guvernare”, remarcă IPP. În privinţa controlului parlamentar, la Camera Deputaţilor cele mai multe întrebări și interpelări adresate Guvernului sau altor instituții publice au fost formulate de PMP, urmat de USR și de PNL. În Senat, ordinea se schimbă: USR, PNL și apoi PMP.
