Mirajul călătoriilor în locuri exotice şi al unei munci bine plătite îi atrage pe mulţi români să se angajeze pe vase de croazieră. Chiar dacă sunt plecaţi în voiaje de şase sau opt luni, mulţi spun că efortul merită din plin.
La ora actuală, conform Sindicatului Liber al Navigatorilor din România, sunt aproximativ 10.000 de români care muncesc în domeniul ospitalităţii pe astfel de nave, la care se adaugă 20.000 de angajaţi ca personal navigant. Adrian Mihălcioiu, preşedintele sindicatului, le recomandă celor care doresc să se angajeze pe un vas de croazieră să fie atenţi, pentru a evita escrocheriile. „Dacă ţi se cer bani la angajare să ştii din start că există un risc foarte mare să nu fie nici un loc de muncă şi dai banii aiurea. Banii ceruţi on-line şi chiar de agenţiile de recrutare sunt interzişi prin toate convenţiile şi legile în vigoare în domeniul transportului maritim“.
Ziarul Adevărul a prezentat poveste Ioanei și a lui Bodgan, care au muncit și s-au cunoscut pe un vas de croazieră.
Angajarea românilor pe un vas de croazieră Ioana (29 de ani) şi Bogdan (37 de ani), ambii din Constanţa, au muncit pe nave de croazieră timp de patru, respectiv şase ani. Aşa au ajuns să se cunoască şi să formeze acum un cuplu. Ioana a început ca ospătar de băuturi şi a avansat până la barman, iar Bogdan a plecat de la asistent de ospătar şi a ajuns ospătar-şef. Au navigat şi pe coasta de Est, şi pe cea Vest a Statelor Unite ale Americii, în special în zona Caraibelor. După cum povestesc şi ei, totul începe de la un interviu de rutină la o agenţie de recrutare. Dacă CV-ul tău corespunde cerinţelor angajatorului sau pur şi simplu cel care face recrutarea te preferă, urmează un al doilea interviu, chiar cu un reprezentant al companiei care deţine vasul. Ioana a susţinut interviul final în Bulgaria, iar primele trei săptămâni pe vas au fost de instruire. Ajunşi pe vasul de croazieră, noii angajaţi făceau parte dintr-o echipă de 1.200 de oameni, care erau să fie în slujba a până la 7.000 de oaspeţi. Atunci a început şi lupta pentru avansare, care a însemnat mai mulţi bani.
Cât se câştigă pe un vas de croazieră
În prima lună de muncă pe vasul de croazieră, Ioana a câştigat 1.400 de dolari. Mai târziu, când a ajuns barman, a fost plătită cu 200 de dolari salariul fix lunar, restul era comision din vânzarea băuturilor. Cu multă muncă, ajungea ca la finalul unei luni să primească 4.000 de dolari. În cazul lui Bogdan, lucrurile stăteau altfel.
La început a câştigat 1.060 de dolari pe lună ca asistent de ospătar în zona în care mâncau angajaţii. „După ce am fost mutat în restaurant, nu am mai muncit pe un salariu fix, pentru că intram în contact cu clienţii. Fiecare turist plăteşte la finalul croazierei 12 dolari pentru servicii (curăţenie şi restaurant). Banii aceştia se împart la angajaţi. Acum, ca ospătar-şef, ajungeam, dacă era o barcă bună, la 4.000 de dolari lunar.
Dacă era mai slăbuţă, 2.700-3.000 de dolari“, explică Bogdan. Vacanţele ieftine, de tipul „last minute“, sau cele de Revelion sau Crăciun, când veneau familişti care nu foloseau prea mult barurile sau restaurantele, sunt printre cele mai slabe din punct de vedere al câştigului. Pentru o fată, munca pe un vas de croazieră şi interacţiunea cu turiştii nu sunt lipsite şi de momente ciudate. „Toate sunt la limitele bunului simţ. Dacă le explicai care e procedura pe vas, înţelegeau.
După ce terminam munca, eu plecam în aria destinată angajaţilor. Era un coridor numai al personalului şi pe acolo mergeam în zona noastră. Nu aveam voie să consum băuturi alcoolice în timpul programului, iar după muncă nu aveam voie să stau în zona destinată oaspeţilor“, spune Ioana.
