Acum două zile a apărut pe grupul de facebook români în Londra o scrisoare emoționanță a unui tânăr român care cerea disperat ajutor. Chiar dacă câțiva români inimoși i-au oferit sprijinul ne-am gândit să vă prezentăm strigătul de ajutor al tânărului poate așa alți tineri vor evita să ajungă în această situație:
“Salut. Numele meu este George, si uite asa incepe povestea mea in Anglia.
In urma unor cautari pe net, am descoperit un domn, pe nume Alexandru, care oferea, fara nici un motiv, si aparent nici un cost, locuri de munca in Luton si Londra, la diserse companii de logistica.
Atunci, ca orice tanar fara sperante, din Romania, l-am contactat, am stabilit tot, si urma sa ajung astazi dimineata in aeroport in Luton, ceea ce s-a si intamplat. Am imprumutat bani, am cumparat bilet de avion, in tara am calatorit din centrul tarii pana la Cluj, pentru a accesa zbor direct, in Cluj am stat toata noaptea in aeroport in frig …etc. Cu toate ca am vorbit telefonic cu dl. Alexandru, si mi-a raspunsde fiecare data, azi am avut surpriza sa nu mai imi raspunda, iar dupa multe insistari, am observat ca accesul mi-a fost blocat sa il mai sun.
Asadar, acum, pe langa ca eram fara job, si fara bani in tara, sunt si cu datorii, datorita plecarii, si acum sunt si intr-o tara straina, fara un ban in buzunar (fiindca mi-a spus ca voi fi platit la sfarsit de saptamana pentru zilele ce le voi lucra de azi), fara bagaj, fiindca pe avion costa in jur de 130 lei sa pun o geanta cu 2 haine … doar cu un rand de haine care trece aerul rece ca prin panza !
Blocat fiind in Luton, am reusit, dupa multe solicitari, ca o firma “BUY BACK” sa imi ofere un imprumut in schimbul telefonului meu. Datorita necesitatii mele vizibile, compania mi-a imprumutat pt 28 zile, cu dobanda, 20 lire, cu care am reusit sa achizitionez 2 sandwichuri si 1 bilet pana in Londra.
Acum e ora 4, ora locala, deja se face intuneric. E frig, mi-e foame, mi-e frica (e normal sa iti fie frica) … sunt derutat si nu stiu ce sa fac.
Daca aici, in Londra au mai ramas romani cinstiti, care au pornit si ei de jos, si care muncesc, si la inceput ar fi dat orice pentru o mana de ajutor din partea cuiva, ii rog sa ma ajute. Nu ma pot intoarce in Romania. si daca m-as intoarce nu am cu ce acum. Se apropie sarbatorile…e iarna… AM NEVOIE DE AJUTOR.
Nu am unde sa innoptez si mi-e foame. Nu caut un pat, ci doar un acoperis,,rulota…o masina…macar sa nu fie afara…si daca mai ramane ceva de la masa…un sandwich..ceva…muncesc in gospodarie..spal vase, curat, aspir. orice. pe timp de zi o sa imi caut de lucru prin oras. Noaptea in schimb e grea. Vorbesc germana si engleza foarte bine, daca ajuta cu ceva.
Din pacate nu am telefon, fiind amanetat, pentru un amarat de 20 lire, dar va rog lasati un mesaj privat, un nr de telefon, sau o adresa ceva, o sa sun eu cumva,…fac orice. lucrez orice, in schimb momentan, am nevoie de ajutor.
Multumesc.”
…. Trist si poate fi Si !Adevărat ! Deci ! Sa urmărim mai multe aspecte …. Narativ este o cere de ajutor ce iti atinge sufletul ! … Adevărat sa fie … Cine are posibilități e bine sa o facă …. Dar ! Aspectul care ma face sa ma gândesc in profunzime este si …. Sper sa Greșesc in ceea ce zic si sa nu fiu interpretat Greșit !…. Pe Facebook sant mulți escroci …. Pe Facebook este multă lume naiva …. Pe Facebook este fff multă lume cu sentimente bune …. Privite in Ansamblu aceste Aspecte si corelate intre ele rezulta o Ecuație ce are ca Rezultat o Escrocherie Sentimentala …. Sper sa nu fie Asa ! Si sa nu fi dat nici Idei escrocilor ….. E doar Opinia Mea….Sa aveți o zi Buna !
Sunt şi eu stabilită la Londra, am început de jos pentru că aşa începe toată lumea, sau cel puțin aşa ar fi normal, nu? Am început să muncesc pe bani mărunți pentru că aşa suntem noi românii, muncim pentru o sumă mizeră din cauză că totuşi ni se pare o avere față de ce primeam în mama patrie.
Acum, să analizez situația celui care a scris scrisoarea. Nu judec pe nimeni, însă lumea nu s-a învățat minte încă? Toți se lasă hipnotizați de euforia plecării din țară şi uită să acorde atenție detaliilor. Toată lumea crede că odată ce ai păşid dincolo de graniță totul e roz şi perfect, însă nimeni nu ştie adevărul. Dacă încerci să explici lumii cum stau lucrurile, te vor face nesuferit din cauză că “aaa gata, ai plecat din România şi ți-e bine acolo, ai uitat de noi”.
Nu era evident de la început că ceva e putred la mijloc? Asta prin faptul că aşa-zisul domn Alexandru nu cerea nicio sumă de bani pentru nimic? Îmi pare rău pentru George, îmi pare rău pentru el că a fost suficient de naiv să creadă orice rahat pe care l-a găsit pe internet. Dar ştiți ce am observat? Românii care sunt plecați din țară nu lucrează în echipă. Nu ştiu cum să te fure şi înşele mai mult.
Din acest motiv am hotărât să nu mai ajut pe nimeni. Sunt pățită cu astfel de escroci, de două ori. M-am învățat minte şi sper că şi George s-a învățat minte, asta în cazul în care nu povestea lui e cea inventată….
Andra are DREPTATE : f multi se lasa prinsi in cursa si dorinta de câstig “usor”! DAR NU ESTE DELOC USOR….AM cunoscut si eu un baiat care a ajuns în Spania tot cam prin acelasi system…peomisiuni vagi si nedemonstrate…. eu sunt în Fr si acest baiat a ajuns aici prin grija catorva pers de aici care-l cunosteau un baiat de treaba, dar daca nimeni nu cunoaste pesoana respectiva cum sa i se acorde încredere, caci cum s-a mai spus mai suus este posibil sa fie si o escrocherie… Dar oricum ar fi Dumnezeu sa aiba mila de bietii nevoiasi… poate se va gasi cineva acolo care sa îi întinda o mana de ajutor…!
Sunt intru totul de acord cu ceilalti, dar eu personal am o intrebare catre acest domn” daca telefonul amanetat era singurul mijloc de comunicare, de pe ce a trimis atunci acest comunicat? ….de unde conexiune la internet si Facebook? ….” cere doar nr de tel al ” omului care ar trebui sa-l ajute….dar nu lasa un contact ” concret” al sau, si nu doar “contact” al celui care ar dori sa-l ajute??????
Semne de intrebare sunt multe……..si asa cum spuneau si ceilalti, e posibil sa fie adevarat dar…..
Cum pot ajuta? Nu sunt in anglia ci in franta
Ce repede am invatat sa ne descotorosim de o minima datorie fata de un om in suferinta. Ce demagogi am invatat sa fim! Ce usor spunem …”oh,nu vreau sa fiu judecat gresit ,dar sunt multi excroci pe facebook…”, “…da,dau dreptate celorlalti …”,etc. Ce usor ne eschivam de la un gest simplu , omenesc , sa dam o bucata de paine cuiva care striga ca-i este foame ! Nu acel amarat este de plans , el va fi ajutat in final de cineva, daca spune adevarul si chiar este in nevoie,D-zeu nu-l va lasa la greu , ci voi toti care ati putea sa vedeti macar daca este adevarat , voi sunteti de plans . Ati putea sa faceti gestul pe care-l cere,lasati un nr de contact si veti vedea cu cine veti sta de vorba.Nu e nevoie sa-l aduci acasa din prima,va intalniti undeva si vorbesti cu el …Dar e mai simplu sa spui ca de fapt facebook-ul e plin de excroci . Daca eram in Londra , eu as fi facut legatura cu el , macar sa vad daca apare cineva si daca este adevarat , si abia apoi, as fi lansat ipoteze , doar dupa ce vad cu ochii mei .
Baiatul din Londra spune sa lasi un nr de telefon. Si asa el poate sa reuseasca sa sune persoana care vrea sa il ajute. Spunea mateus ca vrea sa il ajute dar el e in franta
Aici il gasiti pe georghe: https://www.facebook.com/profile.php?id=100008544673997
are si telefon acum. il gasiti pe pagina lui