Într-un articol publicat în ziarul Adevărul, jurnalistul Daniel Gorgonaru face o analiză excelentă a modului în care Tăriceanu s-a implicat în lupta pentru susținerea corupților și pentru decredibilizarea DNA. Devenind un fel de port-stindard al politicienilor deranjați de activitatea Direcției Naționale Anticorupție, Tăriceanu are în spate nu dorința de dreptate ci jocuri politice cinice prin care încearcă să se mențină în sfera puterii. Citește mai jos analiza jurnalistului Daniel Gorgonaru:
“Preşedintele ALDE, Călin Popescu-Tăriceanu, a devenit purtătorul de drapel al politicienilor care luptă împotriva acţiunilor DNA privind anchetarea demnitarilor acuzaţi de acte de corupţie.
Ultimele luări de poziţie, cazul Dan Şova şi cazul fostei şefe a ANRP, Crinuţa Dumitrean, dovedesc că lupta lui Tăriceanu împotriva DNA este o strategie politică. Ce urmăreşte preşedintele Senatului în acest demers e simplu de înţeles: voturi şi avantaje politice. În condiţiile în care PSD şi PNL nu pot să-i apere pe membrii de partid cercetaţi de DNA fără şă-şi piardă din credibilitate atunci când vorbesc de curăţarea şi schimbarea clasei politice, Tăriceanu a simţit că pe acest culoar anti-Justiţie poate acţiona nestingherit. Nu are nicio o presiune externă, parteneri politici europeni care să-l oblige să susţină acţiunile procurorilor în dosarele de corupţie, şi încearcă să atragă de partea sa voturile celor care consideră că DNA este o instituţie nocivă, antidemocratică.
Plaja electorală pe care încearcă să o cucerească Tăriceanu este una destul de mare. Pe lângă partizanii fideli, care l-au votat la alegerile prezidenţiale de anul trecut, fostul premier este un preferat al telespectatorilor Antenei 3 şi RTV. Liberalul Tăriceanu a devenit vedeta nucleului dur a PSD, a celor care consideră DNA o instituţie încă servilă scopurilor lui Traian Băsescu şi a unor forţe externe (UE şi SUA). Apropierea acestui electorat anti-Băsescu, devenit în mare parte anti-DNA, de Tăriceanu nu este un fenomen nou şi s-a produs din 2007, când fostul premier s-a menţinut la guvernare cu ajutorul lui Mircea Geoană şi a lui Dan Voiclescu. Acest curent de simpatie faţă de Tăriceanu, a unei felii importante din electoratul PSD, îl pune pe actualul preşedinte al Senatului într-o poziţie avantajoasă în cazul unor negocieri cu social-democraţii lui Liviu Dragnea. Poate obţine mai multe locuri pe listele electorale în cazul participării într-o alianţă la alegerile parlamentare, în dauna UNPR. Este evident că în acest moment ALDE-Tăriceanu are o poziţie mult mai puternică în negocieri cu PSD, decât UNPR-Oprea. În actualul context politic Tăriceanu poate fi propulsat chiar în postura de candidat al alianţei PSD-ALDE- UNPR în cursa pentru Primăria Capitalei, cu şanse reale de victorie. De asemena, discursul anti-DNA, cumulat cu un discurs naţionalist anti-european, îi poate aduce lui Tăriceanu voturi şi din plaja electorală lăsată descoperită de Corneliu Vadim Tudor şi Dan Diaconescu. Să nu uităm şi de marea masă de primari, consilieri locali şi judeţeni, posibili clienţi ai DNA, care văd în Tăriceanu un apărător al intereselor lor şi care au suficientă influenţă electorală pentru a aduce câteva procente în plus în alegeri.
Strategia adoptată de Călin Popescu-Tăriceanu poate să funcţioneze, iar el să-şi salveze cariera politică şi să rămână în zona de decizie politică. Nu contează că se declară liberal şi e votat de un electorat cripto-comunist şi anti-european. Nu contează că s-a aliat cu Miki Şpagă, Dan Şova, Florentina Jipa, Antena 3 şi RTV. Într-un traseu politic care poate explica decăderea morală a clasei politice româneşti, liberalul Călin Popescu-Tăriceanu a devenit port-stindardul a tot ceea ce protestatarii ieşiţi în strada, după tragedia de la Colectiv, au cerut să dispară din viaţa publică: corupţie, nepotism, ipocrizie, incompetenţă etc. “
sursa: www.adevarul.ro
