Ministerul Justiţiei (MJ) are dreptul şi obligaţia de verifica eficienţa managerială şi modul de îndeplinire a atribuţiilor de serviciu de către procurori, se arată într-un comunicat al Ministerului Justiției după ce Laura Codruța Kovesi a declarat că instituția pe care o conduce poate fi controlată doar de către CSM.
“Având în vedere afirmaţiile şi informaţiile vehiculate în spaţiul public, referitoare la competenţa de a verifica eficienţa managerială şi modul de îndeplinire a atribuţiilor de serviciu de către procurorii şefi ai Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Direcţiei Naţionale Anticorupţie, pentru o corectă şi completă informare a opiniei publice, Ministerul Justiţiei face următoarele precizări:
Ministrul Justiţiei, în calitate de titular al propunerii de numire şi revocare a procurorului General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi a procurorului şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (art. 54 alin. 1 din Legea nr.303/2004), are dreptul şi obligaţia de a verifica eficienţa managerială şi modul de îndeplinire a atribuţiilor de serviciu de către procurori, conform art. 69 alin. 1 şi 2 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară:
Articolul 69 alin (1) Ministrul justiţiei, când consideră necesar, din proprie iniţiativă sau la cererea Consiliului Superior al Magistraturii, exercită controlul asupra procurorilor, prin procurori anume desemnaţi de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau, după caz, de procurorul-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, de procurorul- şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism ori de ministrul justiţiei.
(2) Controlul consta în verificarea eficientei manageriale, a modului în care procurorii îşi îndeplinesc atribuţiile de serviciu şi în care se desfăşoară raporturile de serviciu cu justiţiabilii şi cu celelalte persoane implicate în lucrările de competenta parchetelor. Controlul nu poate viza măsurile dispuse de procuror în cursul urmăririi penale şi soluţiile adoptate.
(3) Ministrul justiţiei poate să ceara procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau, după caz, procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie informări asupra activităţii parchetelor şi să dea îndrumări scrise cu privire la măsurile ce trebuie luate pentru prevenirea şi combaterea eficienta a criminalităţii.
În ceea ce priveşte evaluarea profesională a procurorilor şefi, realizată la trei ani şi finalizată cu acordarea unui calificativ, aceasta se efectuează conform procedurii stabilite de către Consiliul Superior al Magistraturii şi este distinctă de evaluarea ministrului justiţiei vizând eficienţa managerială şi modul de îndeplinire a atribuţiilor de serviciu de către procurorii şefi ai Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Direcţiei Naţionale Anticorupţie.”, se anunţă în comunicatul de presă al instituţiei remis presei luni 13 martie.
