Tânarul care şi-a pierdut viaţa marţi, 8 august, la Mangalia, după ce a salvat o femeie şi pe fiica ei de la înec, avea doar 30 de ani şi se căsătorise în urmă cu doi ani. Originar din satul Stroeşti, comuna argeşeană Muşăteşti, Adrian Ciureanu era un tânăr de toată isprava, iubit de întreaga comunitate.
Adrian Ciureanu venise la mare împreună cu soţia Alina, cu o verişoară şi nepoţii acesteia şi a murit marţi, 8 august, la Mangalia, după ce a sărit în apă pentru a salva de la înec o mamă şi pe copilul ei.
Femeia intrase în apă cu fiica de numai câţiva ani, deşi era steag roşu şi înotul era interzis. Când apele furioase le-au acaparat pe cele două, mama a început să ţipe după ajutor, iar doi bărbaţi s-au aruncat să le salveze. Femeia şi fetiţa au fost scoase din valurile puternice, dar unul dintre salvatori, Adrian Ciureanu, n-a mai ieşit la mal, plătind cu viaţa acest gest absolut impresionant.
După cum spune Constantin Oancea, primarul comunei Muşăteşti, Adrian era „un om de toată isprava, foarte isteţ, apreciat de toată lumea, cu un suflet mare, un tânăr ambiţios”.
Adrian Ciureanu lucra la o firmă de construcţii din Piteşti şi de curând îşi cumpărase împreună cu soţia o casă în comuna Băbana, aflată la 10 kilometri de Piteşti. Colegii soţiei sale au început o campanie de strângere de fonduri pentru ajutarea familiei greu încercate.
„Haideţi să facem un gest pentru familie, în această perioada de post al Adormirii Maicii Domnului! Contul este al soţiei lui Adrian, oferit şi confirmat de colegii doamnei de serviciu!“, a scris pe Facebook un cunoscut postând fotografia de mai jos, cu numărul contului în care pot fi donaţi bani.
Adrian Ciureanu era fiul unui angajat al Primăriei Muşăteşti, tatăl acestuia fiind paznic al instituţiei.
Filofteia Georgescu, o vecină din Stroeşti a lui Adrian Ciureanu, a declarat pentru Adevărul: „Era un băiat bun de pus la rană, probabil cel mai blând şi săritor om pe care l-am cunoscut vreodată. El era mereu săritor şi îi ajuta pe cei care aveau nevoie de el. Era foarte bucuros că reuşise în această vară să îşi ia o casă la Băbana cu soţia. Păcat de tinereţea lui, de soţie şi de familie… Sunt înmărmurită”.
Mărturiile celor care au asistat la tragedie sunt de-a dreptul emoționante:
„Eram pe plajă în momentul tragediei… Am văzut multă lume strânsă la 100 de metri de locul în care mă aflăm şi apoi, la nici 5 minute, salvamarii au început să scoată toţi oamenii din apa. Înţelesesem că se întâmplase ceva cumplit. O doamnă (acum realizez că e soţia victimei) fugea transfigurată de durere şi spaimă în urma oamenilor cu plută şi fluier şi îi ruga din toate puterile să intervină. I-am simţit durerea. Cel mai rău era că nu puteam face nimic… Ce să îi spui? Cum să o ajuţi? Ce cuvinte sau gesturi pot aduce consolare într-o asemenea situaţie? Mi se rupea sufletul… Am mustrat în gând marea şi am murmurat o rugăciune cu ochii spre infinitul albastru… Condoleanţe familiei îndoliate! Drum lin către stele, erou al valurilor!“, a povestit Alina Maria Nichita
„Acelaşi lucru l-am văzut şi eu! Alerga săraca disperată după ce tocmai ajunsese smurdul, că văzuse în zona plajei Corsa ceva negru în apă. Făcea semne disperate celui de pe ski-jet să caute şi în acea zonă… avea speranţe, deşi trecuseră mai mult de 30 minute de la eveniment! În decurs de 2 ore, până au ajuns scafandrii de la Constanţa, a făcut cale pe toată plaja… căutând disperată, poate-poate a ieşit în altă parte! Tragic! Vii la mare să te distrezi, în concediu, după ce ai muncit un an ca prostul şi pleci acasă între 6 scânduri! Din păcate, ne împărţim.în două categorii: conştienţi şi inconştienţi! A plecat prea repede, prea subit… prea greu de acceptat! Dumnezeu să-i dea putere soţiei şi să-i întărească familia în momentele acestea dificile!“, a relatat Adelina-Ramona Monda.
