Austria pare să fi renunțat la poziția sa rigidă cu privire la admiterea României și Bulgariei în Schengen și să accepte includerea celor două state în spațiul de liberă circulație, cel puțin în ceea ce privește transporturile aeriene.
Primul ministru român, Marcel Ciolacu, a anunțat sâmbătă sera, 9 decembrie, pe pagina sa de Facebook că Austria este de acord cu ridicarea granițelor aeriene pentru România și includerea țării noastre în spațiul Schenghen.
„Am spart gheața! Austria și-a flexibilizat poziția în ceea ce privește spațiul Schengen și este de acord cu ridicarea granițelor aeriene pentru România. Asta înseamnă că românii nu vor mai sta la cozi interminabile atunci când zboară în interiorul Uniunii Europene. Am făcut eforturi mari în ultimele luni să ajungem în acest punct și le sunt recunoscător tuturor celor care au luptat pentru România. Ministrul Predoiu are mandat să se vadă cu ministrul de interne austriac și să ducă negocierile la bun sfârșit. După ani de zile de așteptări, vom realiza împreună și acest vis! România merită în Schengen!”, a postat premierul român pe contul său de Facebook.
În cazul în care Austria își va exprima oficial acordul, în cadrul unei reuniuni JAI, pasagerii din România și Bulgaria nu vor mai fi nevoiți să treacă prin controlul documentelor de identitate/pașapoartelor pentru zborurile în interiorul UE, dar vor trebui să se identifice la check-in – la fel ca toți ceilalți cetățeni din UE.
Pentru a fi de acord însă, Austria impune și o serie de condiții: creșterea de trei ori a operațiunilor Frontex în Bulgaria, banii pentru infrastructura de protecție a frontierelor trebuie să vină de la Comisia Europeană, creșterea controalelor la frontierele dintre Bulgaria și România și dintre Ungaria și România și acceptarea de către România și Bulgaria a solicitanților de azil, în special afgani și sirieni.
Reprezentanții români din Parlamentul European spun că aderarea României la Schengen ar putea să vină la finalul anului, în urma unui Consiliu Extraordinar JAI, sau în martie, context în care Austria ar impune varianta unei aderări parțiale, adică pe linia frontierelor aeriene.
Deocamdată, în afară de opoziția Austriei, un vot în sensul includerii în spațiul Schengen este blocat însă de un vot al Parlamentului olandez cu privire la situația Bulgariei, de care România este legată în dosarul aderării la spațiul de liberă circulație.
„Practic, în momentul acesta așteptăm decizia pe Bulgaria în Olanda, la Parlamentul de la Haga. O decizie care s-a amânat de pe data de 6 (n.r. – decembrie) pe data de 14 sau 16 decembrie, din cauza neîntâlnirii Parlamentului olandez. (…) Se așteaptă acest vot, pentru că noi suntem umăr la umăr cu Bulgaria pe Schengen, apoi fie va fi un Consiliu Extraordinar al JAI, fie un Consiliu JAI, firesc, în luna martie (n.r. – 2024), care să hotărască”, a explicat eurodeputatul PNL Rareș Bogdan pentru „Adevărul”.
Din păcate însă, frontierele terestre și-ar păstra statutul actual, iar Bulgaria și România nu ar fi membre Schengen, ceea ce înseamnă că pentru transportatorii rutieri și feroviari de marfă și de călători nu va exista nici o îmbunătățire a situației.
Ministrul de interne Karner se va deplasa luni în Slovenia pentru a se întâlni cu reprezentanții statelor UE pentru a discuta condițiile care trebuie îndeplinite pentru ca Austria să accepte „Air Schengen”.
Informația cu privire la flexibilizarea poziției Austriei în ceea ce privește aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen a apărut și în mass-media austriacă, subiectul fiind preluat de radioul public ORF, precum și de ziarele austriece „Kurier” și „Kleine Zeitung”.
