Titi Spînu și frații săi, Iulian, Valentin și Cornel, originari din Târgu-Bujor (judeţul Galaţi) au fost condamnați luni, 28 octombrie 2019, la ani grei de închisoare pentru trafic de persoane și sunt obligați de asemenea să plătească mii de euro de despăgubiri unor muncitori exploatați de aceștia.
Cei patru frați se ocupau cu recrutarea şi transportul românilor care voiau să muncească la cules de legume şi fructe în Italia. Muncitorii români lucrau alături de indieni, pakistanezi şi africani. Potrivit mărturiilor depuse împotriva lor, fraţii Spînu erau în relaţii de amiciţie cu mai mulţi proprietari italieni de ferme agricole care exploatau muncitorii român.
„Investigaţiile au relevat că, în perioada 2009 – 2016, cei patru ar fi racolat peste 100 de victime, pe care le-ar fi transportat în Italia, predându-le unor cetăţeni italieni, pentru a fi exploatate prin muncă”, a declarat comisarul şef Gabriela Costin, purtătorul de cuvânt al IPJ Galaţi.
Frații Spînu promiteau muncitorilor români un salariu de 1.000 de euro pe lună și un program de 8 ore de muncă pe zi, înainte de a pleca din țară. Odată ajunși în Italia însă, unde aceștia urmau să lucreze la unele ferme agricole, muncitorii găseau cu totul alte condiții.
Mai exact, conaționalii noștri se vedeau obligați să muncească 10-12 ore pe zi, chiar și duminica și erau plătiți doar 3-4 euro pe oră, în timp ce înțelegerea la plecarea din țară era pentru 6-7 euro pe oră, iar duminica trebuia să fie zi liberă.
„Pentru a fi obligaţi să muncim între 10 şi 12 ore zilnic, patronii italieni, în înţelegere cu Titi Spînu şi fraţii acestuia, ne reţineau actele de identitate, motivând că ne vor încheia contractul de muncă şi ne vor plăti asigurările sociale, dar niciodată nu s-a întâmplat aşa ceva”, a declarat la DIICOT un consătean de-a lui Titi Spînu.
„De regulă, munceam dimineaţa între orele 6-12, apoi având o pauză de o oră sau două pentru masă şi munceam ulterior de la 14 până la orele 20 sau 21”, a declarat Petru Cadu, plecat și el la muncă în Italia prin rețeaua fraților Spînu.
Iar dacă nu era de ajuns că românii noștri erau constrânși să muncească atâtea ore zi de zi, când venea ziua de salariu li se mai lua și 150 de euro de fiecare, lunar, drept „taxă de protecție”. Banii erau strânși chiar de Petru Cadu, care după un timp a fost promovat de Titi Spînu din simplu muncitor la gradul de „caporal”.
„Îmi aduc aminte de faptul că la diverse ferme unde fraţii Spînu aduceau oameni la muncă, aveau peste 100 de lucrători, tuturor reţinându-le lunar suma de 150 de euro pentru că le-a găsit un loc de muncă, acest fapt petrecându-se cu acordul şi în înţelegere cu patronii italieni, deoarece fraţii Spînu le procurau mână de lucru ieftină şi fără a plăti statului italian niciun fel de impozit. În mai multe rânduri, atât eu cât şi Dingă Costel, i-am ameninţat cu acte de violenţă fizică pe cei care lucrau la fermă, pentru a-i determina să plătească taxa de protecţie de 150 de euro pe lună, iar într-o situaţie, din dispoziţia lui Spânu Titi, împreună cu acesta şi cu Dingă Costel l-am agresat fizic pe unul dintre muncitorii români care refuzase să plătească taxa”, a declarat Cadu.
Tot Petru Cadu a mai povestit anchetatorilor și cum, la ordinul lui Spînu, a bătut un muncitor de la ferma unde lucra folosind bare de fier pentru a-l lovi, fiindcă refuza să plătească taxa de protecție de 150 de euro. După ce a fost bătut, muncitorul a fost abandonat pe marginea unei autostrăzi din Italia cu răni grave asupra lui.
„Cazarea ne era asigurată în containere de aproximativ 3 pe 4 metri, unde locuiam 4-5 persoane, condiţiile fiind improprii pentru odihnă”, a spus și un tânăr din comuna Băleni (Galaţi), în fața anchetatorilor. Acesta lucra alături de mai mulți muncitori români la plantarea şi recoltarea de dovlecei, căpşuni şi castraveţi într-o fermă din fracțiunea Vallese a localității Oppeano, provincia Verona.
„Menţionez faptul că, în fiecare lună după plata salariilor, Spînu Titi venea în Italia pentru a ridica de la oamenii săi de încredere banii extorcaţi de la fiecare muncitor sezonier”, a mai declarat tânărul.
Un alt român a descris și el condiţiile în care locuiau la ferma unde munceau: „Cazarea pe care a asigurat-o Grossule Andrea (unul dintre asociații societății agricole pentru care lucrau – n.r.) era de 15-20 de oameni în cameră, femei şi bărbaţi împreună, având toaleta şi duşurile comune cu persoanele de sex feminin”.
Titi Spînu condamnat la 8 ani la închisoare, frații să la câte 3 ani fiecare
În data de 28 octombrie 2019 Tribunalul Galați l-a condamnat pe Titi Spînu la 8 ani de închisoare pentru trafic de persoane în formă continuată. Dintre aceștia însă, doar 5 ani sunt pedeapsa pentru faptele menționate mai sus, care au avut loc între anii 2009 – 2016, în timp ce alți 3 ani fac parte dintr-o condamnare cu suspendare din 2012 în care inculpatul era obligat să nu mai comită alte infracțiuni timp de 8 ani, ceea ce evident nu s-a întâmplat.
Frații lui Titi, în schimb, Iulian, Valentin și Cornel, au fost condamnați la 3 ani de închisoare fiecare, iar toți patru vor fi nevoiți să plătească zeci de mii de euro despăgubiri unora dintre muncitorii români exploatați, care s-au prezentat la proces ca parte vătămată.
„În temeiul art. 19, art. 25 și 397 Cod procedură penală, în referire la art. 1357 și următ. Cod Civil, admite acțiunea civilă și obligă inculpații, în solidar, la plata următoarelor sume:
- pentru persoana vătămată Popa Petrișor, suma de 2.500 euro (echivalentul în lei la data plății), reprezentând daune materiale;
- pentru persoana vătămată Căluian Vasile, suma de 5.900 euro (echivalentul în lei la data plății) daune materiale, și suma de 4.100 euro (echivalentul în lei la data plății) daune morale;
- pentru persoana vătămată Toma Marius Laurențiu, suma de 5.000 euro (echivalentul în lei la data plății), reprezentând daune materiale;
- pentru persoana vătămată Caraghin Mihai, suma de 1.600 euro (echivalentul în lei la data plății), reprezentând daune materiale; pentru persoana vătămată Mirică Adrian, suma de 4.000 euro (echivalentul în lei la data plății), reprezentând daune materiale”, scrie în hotărârea judecătorească de la finalul procesului.
„În temeiul art. 249 Cod Procedură Penală în referire la art. 112 alin.1 lit. e, confiscă de la inculpați, în cote egale, suma totală de 40.910 euro (echivalentul în lei la data plății), sumă reprezentând bunuri dobândite prin săvârșirea infracțiunilor, urmare a exploatării persoanelor vătămate care nu s-au constituit, ori au renunțat la calitatea de parte civilă”, mai scrie în Hotărârea 427/2019 28.10.2019 care a dus la aceste condamnări.