Biroul Electoral Central a publicat motivarea deciziei de respingere a candidaturii lui Călin Georgescu la alegerile prezidenţiale. Candidatura lui Călin Georgescu a fost invalidată de BEC pe fond, conform motivării deciziei, și se bazează pe hotărârea CCR de a anula alegerile prezidențiale: „A încălcat însăşi obligaţia de a apăra democraţia”- susține BEC.
Analizând jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materia contenciosului electoral prezidenţial (a se vedea hotărârea nr. 2 din 5 octombrie 2024) BEC ia act de faptul că, în exercitarea de către curte a atribuţiilor exclusive de “a veghea la respectarea procedurii pentru alegerea Preşedintelui României”, respectiv de a-şi stabili competenţa, instanţa de contencios constituţional a statuat în sensul că persoanele care candidează la alegerile pentru Preşedintele României trebuie să îndeplinească condiţiile “care rezultă din formula sacrosanctă a jurământului depus de persoana aleasă în funcţie de Preşedinte al României”, şi anume să respecte Constituţia şi să apere democraţia, condiţii pe care candidatul trebuie să le îndeplinească încă de la momentul depunerii candidaturii sale.
BEC constată că “deciziile şi hotărârile Curţii Constituţionale sunt general obligatorii şi au putere numai pentru viitor”. Vedeți mai jos textul complet al deciziei BEC, publucat aseara:
”În termenul prevăzut la art. 27 alin. (1) din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și ilustrat la pct. 29 din Programul calendaristic pentru realizarea acțiunilor necesare pentru alegerea Preşedintelui României din anul 2025, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 17/2025,
La data de 07.03.2025, sub nr. SCAN/BEC/P.R.2025/07.03.2025 a fost depusă la Biroul Electoral Central pentru alegerea Președintelui României din anul 2025, candidatura domnului Georgescu Călin la funcția de Preşedinte al României, candidat independent.
Odată cu depunerea candidaturii a fost depus și semnul electoral al domnului Georgescu Călin, în condițiile prevăzute la art. 30 alin. (1) (5) din Legea nr. 370/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
Față de dispozițiile art. 16 alin. (3) și ale art. 37 din Constituția României, republicată, de jurisprudența Curții Constituționale în materia contenciosului electoral prezidențial, de prevederile art. 4, art. 27-30 din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României, republicată, cu modificările și completările ulterioare, ale Hotărârii Autorității Electorale Permanente nr. 1/2025 privind aprobarea modelelor propunerii de candidatură, a modelului declarației de acceptare a candidaturii și a modelului declarației de renunțare la candidatură care vor fi folosite la alegerile pentru Preşedintele României din anul 2025 și ale Deciziei Biroului Electoral Central nr. 2D/26.02.2025 privind documentele pe care trebuie să le depună partidele politice, alianțele politice, alianțele electorale, organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale și candidații independenți în vederea înregistrării candidaturilor și a semnelor electorale la alegerile pentru Președintele României din anul 2025, se constată următoarele:
Analizând jurisprudența Curții Constituționale a României în materia contenciosului electoral prezidențial (a se vedea Hotărârea nr. 2 din 5 octombrie 2024), Biroul Electoral Central /a act de faptul că, în exercitarea de către curte a atribuțiilor exclusive de a „veghea la respectarea procedurii pentru alegerea Președintelui României” (art. 146 lit. f) din Constituția României), respectiv de a-și stabili competența (art. 3 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale), instanța de contencios constituțional a statuat în sensul că persoanele care candidează la alegerile pentru Președintele României trebuie să îndeplinească condițiile „care rezultă din formula sacrosanctă a jurământului depus de persoana aleasă în funcția de Preşedinte al României“, și anume să respeCte Constituția și să apere demoCratia, condiții pe care candidatul trebuie să le îndeplinească încă de la momentul depunerii candidaturii sale, aceasta în contextul în care „propunerile de candidați pentru alegerea Preşedintelui României se depun la Biroul Electoral Central, cel mai târziu cu 50 de zile înainte de data alegerilor“ – art. 27 alin. (1) din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României.
Biroul Electoral Central, în considerarea prevederilor art. 11 alin (1) lit. B a), respectiv alin. (3) al aceluiași articol din Legea nr. 47/1992, COlJ5tată câ „ Deciziile și hotărârile Curții Constituționale sunt general obligatorii și au putere numai pentru viitor”, aceste dispoziții reprezentând reflexia dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 147 alin (4) teza a doua din Constituție, potrivit cărora „De la data publicării, deciziile sunt general obligatorii și au putere numai pentru viitor“. De altfel, chiar Curtea Constituțională, în Hotărârea nr. 2 din 5 octombrie 2024, statuează în sensul că efectele actului jurisdicțional al Curții Constituționale se subsumează prevederilor art. 147 alin (1) și (4) din Legea fundamentală (a se vedea în acest sens considerentul 53 al hotărârii).
Subsecvent reținerii acestor premise esențiale, Biroul Electoral Central este în măsură să sublinieze împrejurarea că deciziile și hotărârile Curții Constituționale fac parte din ordinea constituțională și sunt general obligatorii, impunându-se erpa omnes, așadar și autorităților publice chemate să organizeze și să urmărească buna desfășurare a procesului electoral pentru alegerea Preşedintelui României, inclusiv Biroului Electoral Central. Astfel, în luarea deciziilor privind înregistrarea candidaturilor pentru alegerea Preşedintelui României, Biroul Electoral Central este obligat, potrivit prevederilor art. 147 alin. (4) din Constituție, să respecte și să valorifice, să dea eficiență statuărilor cu forță juridică constituțională ale instanței de contencios constituțional, așadar inclusiv celor pronunțate în exercitarea de către aceasta a atribuțiilor circumscrise obligației sale de a veghea la respectarea procedurii pentru alegerea Presedintelui României (Hotărârile Curții Constituționale a României nr. 2 și nr. 32/2024).
Prin urmare, atât Legea fundamentală, cât și Curtea Constituțională — prin jurisprudența sa obligatorie și pentru Biroul Electoral Central —, au configurat cadrul axiologic în care au loc alegerile pentru funcția de Preşedinte al României. Astfel, condițiile de formă ale candidaturii, precum și cele speciale de fond, inclusiv declarația candidatului în sensul că îndeplinește condițiile legale pentru a candida, trebuie analizate, pe de o parte, în cheia conformității lor cu cadrul constitutional general, iar, pe de alta, în cheia subsidiarității lor în raport cu poziționarea candidatului, în sensul manifestării de către acesta a unei atitudini de natură a aduce sau nu atingere cadrului constituțional.
Astfel, între aceste repere prestabilite, confirmate în jurisprudența obligatorie a Curții Constituționale, Biroul Electoral Central nu poate da prevalență analizei aspectefor Normofe ofe prezentei condidaturi, I“n detrimentu/ ce/or tundamentofe, tranșate deja de curte. De altfel, dacă Biroul Electoral Central nu ar analiza întreg contextul candidaturii, există riscul ca, în lipsa unei investiri ulterioare a Curții Constituționale cu această verificare, o candidatură afectată de fundamentale carențe să fie înregistrată și să parcurgă întregul proces electoral, pentru ca, în final, Curtea Constituțională să fie pusă în situația infirmării rezultatelor sufragiului pentru lipsa manifestă, preexistentă depunerii candidaturii, a unei condiții de înregistrare a acesteia.
În această împrejurare, Biroul Electoral Central constată că procesul electoral pentru alegerea Președintelui României a fost demarat i”n anu/ 2024, iar prin Hotărârea nr. 32 din 6 decembrie 2024, Curtea Constituțională a anulat întregul proces electoral cu privire la alegerea Preşedintelui României, desfășurat în baza HG nr. 756/2024 și a HG nr. 1061/2024, dispunând reluarea i”n intepra/itate a acestuia.
Relevant pentru Biroul Electoral Central este faptul că hotărârea Curții Constituționale, anterior menționată, analizează și statuează cu privire la maniera în care candidatul a cărui candidatură face obiectul prezentei verificări de legalitate, a înțeles să se raporteze la condițiile care rezultă din formula sacrosanctă a jurământului depus de persoana aleasă în funcția de Preşedinte al României, fiind relevată o atitudine în manifestă contradicție cu valorile de esență ale statului de drept. Or, statuările Curții Constituționale din Hotărârea nr. 32 din 6 decembrie 2024, statuări ob/ipatorii și pentru Birou/ E/eCtora/ Centra/, conduc la concluzia că, în ceea ce privește candidatura domnului Georgescu Călin, aceasta nu întrunește condițiile de legalitate întrucât candidatul, prin nerespectarea regulilor procedurii electorale, a încălcat însăși oblipatia (expressis verbis prevăzută în Hotărârea Curtii Constituționale nr. 2 din 5 octombrie 2024) de a apăra demoCratia, care se întemeiază tocmai pe sufragii corecte, integre și imparțiale, în conformitate cu legea, în lipsa cărora este alterat însuși fundamentul ordinii constituționale actuale.
De altfel, anulând procesul electoral în curs și dispunând reluarea în integralitate a acestuia (inc/usiv cu privire la depunerea de candidatura) ca urmare a conduitei candidatului de nerespectare a reglementărilor procedurii electorale, esențiale pentru democrație și statul de drept, Curtea Constituțională a tranșat implicit și general obligatoriu și cu privire la neîndeplinirea condițiilor prevăzute de lege pentru înregistrarea candidaturii depuse de către candidatul Georgescu Călin, fiind inadmisibil ca, /a reluarea proCesului electora/, să se considere că aceeaşi persoană îndeplinește condițiile pentru a accede la funcția de Preşedinte al României.
În concluzie, atât timp cât instanța de contencios constituțional a statuat deja cu privire la aspectele mai sus menționate, îndeplinirea celorlalte condiții de înregistrare a candidaturii și a semnului electoral, apare ca irelevantă.
Pe cale de consecință, / ap/icarea Hotărârilor Curții Constituționale nr. 2 din 5 octombrie 2024, respectiv nr. 32 din 6 decembrie 2024, și a dispozițiilor art. 147 alin
(4) teza a doua din Constituție , art. 11 alin (1) lit. B a), respectiv alin. (3) din Legea nr. 47/1992, art. 17 alin. (2) și (3), ale art. 29 alin. (1)-(3), ale art. 30 alin. (6), precum și ale art. 31 alin. (1) din Legea nr. 370/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare,
BIROUL ELECTORAL CENTRAL
DECIDE:
Art. 1. — Respinge inregistrarea candidaturii domnului Georgescu Călin la alegerile pentru Preşedintele României din anul 2025, cu nr. SCAN/BEC/P.R.2025/07.03.2025, precum și a semnului electoral cu nr. 4/SEL/BEC/P.R.2025/07.03.2025.
Art. 2. – Prezenta decizie se aduce la cunoștință publică prin afișare pe pagina de internet a Biroului Electoral Central.
Cu drept de contestație la Curtea Constituțională în termen de 24 de ore.”
