Ministrul Muncii, Violeta Alexandru, a făcut apel la românii plecaţi la muncă în Germania, cerându-le să reclame în scris abuzurile angajatorilor pentru a putea fi ajutaţi, transmite Adevărul, marti 21 aprilie.
„Orice eventual abuz al angajatorilor (germani, români, etc., practic, indiferent unde muncesc românii) trebuie stopat dar nu se pot stopa aceste abuzuri decât în măsura în care angajaţii români, pe lângă faptul că este bine să plece cu forme legale, fac plângeri. Şi le asumă, nu le trimit anonime. Am cerut ataşaţilor de muncă să solicite instituţiilor de control din aceste ţări să fie afişat, la vedere, un Formular de sesizări în limba română.
Dacă, totuşi, cineva decide că se descurcă pe cont propriu şi se loveşte de situaţii care indică abuzuri, ambasada, consultatul României este la un telefon distanţă pentru asistenţă. Ataşaţii de Muncă ştiu de la mine că trebuie să fie în teren, alături de comunităţile de români”, consideră ministrul Muncii.
Violeta Alexandru a explicat că 2000 de români au decis să plece la muncă în diferite landuri din Germania, fiindu-le permis acest lucru.
„Cum au plecat cel puţin cei care au plecat până acum anume fiind contactaţi direct, ei, rudele acestora sau prin diferite persoane de contact, de către angajatorii din Germania fără să solicite sprijin de la Agenţiile (private) de Plasare a Forţei de Muncă reprezintă tot decizia acestor oameni. Fiecare ştie ce este mai bine pentru sine. Eu spun doar că bine este să plece cu forme legale, să aibă grijă ce contracte semnează, să se informeze înainte să plece”, a adăugat oficialul.
Pe de altă parte, Alexandru a afirmat că Agenţiile de Plasare de Forţă de Muncă trebuie să se asigure că în contractele românilor pe care îi asistă sunt toate clauzele prevăzute de legea românească referitoare la munca sezonieră în străinătate.
„Orice abuz sesizat înainte de plecare trebuie imediat comunicat Inspectoratelor Teritoriale de Muncă, entităţi cărora le-am subliniat, într-o recentă videoconferinţă la nivelul ţării, că trebuie să acorde atenţie pentru verificarea respectării legii în acest domeniu, în general şi în această perioadă, în special. Pe hârtie, legislaţia este cuprinzătoare, la acest capitol. Ţin să se respecte!
Controlul privind respectarea legislaţiei româneşti la semnarea contractului (care se semnează doar după ce el este tradus în limba română pentru a fi cunoscut de angajat) revine ITM din România; controlul la faţă locului, în Germania, de exemplu, revine instituţiei de control din landul unde se află angajatorul/locul de muncă. Pentru că mi se pare – mai mult ca oricând – importantă o coordonare între cele două ţări (cum de altfel mi se pare, în general, cu ţările în care avem comunităţi importante de români la muncă) am intrat în dialog cu Ministerul Muncii din Germania. Este primul Minister cu care încep seria discuţiilor.
Trebuie plecat cu forme legale de muncă în străinătate. Şi în România, la fel, trebuie să se lucreze cu forme legale. Pentru a diminua şansele unor situaţii surpriză la faţa locului, la locul de muncă (este valabil mai ales pentru cei care pleacă pentru prima dată; aflu că sunt români care pleacă de mai mulţi ani la acelaşi angajator şi, deci, comunică direct) se poate apela, aşadar, la entităţi care s-au înregistrat oficial şi au asumat că acordă asistenţă pentru plecarea românilor, la muncă, în străinătate. Nu are nimeni obligaţia să plătească acest serviciu, decizia aparţine fiecăruia”, a mai spus Violeta Alexandru.
În opinia acesteia, chiar dacă mulţi români decid să plece la muncă în străinătate (au dreptul să aleagă locul de muncă!) şi consideră că se descurcă singuri sau prin reţele informale, „acest lucru nu înseamnă că nu suntem aici (în Bucureşti şi în Germania, prin ambasada noastră) dacă au nevoie”.
„Sunt pentru încurajarea muncii (în condiţii de siguranţă, în condiţii legale) şi cred în libertatea oricui de a alege unde doreşte, unde consideră că îi este cel mai bine să muncească. Îmi doresc ca măsurile la care Guvernul L. Orban se gândeşte în această perioadă să ofere alternative interesante de muncă pentru românii care astăzi lucrează în străinătate sau au revenit în ţară. Respectăm, însă, orice decizie vor lua aceştia în legătură cu locul în care aleg să muncească şi, în general, îi respectăm pentru toată munca lor. Sunt oameni care muncesc”, a completat ministrul.
